|
Din pacate, planul Unirii si angajarea romanilor in ceea ce am putea numi Batalia pentru Romania au fost intuite de toti cei interesati, atat in plan intern, cat si pe plan international. Astfel, sasii faceau cunoscut, prin pana lui ST. Ludwig Roth, ca "ideea unui imperiu daco-roman a cuprins mii de inimi", iar marele nostru adversar, magnatul Wesselenyi Miklos, il avertiza pe Lajos Kossuth, cu mult inainte de 1848, sa nu se declanseze revolutia ungara, fiindca aceasta va duce la maturarea nobilimii unguresti si la victoria romanilor, deoarece "planurile lor si sperantele lor constau in unirea in viitor intr-o natiune si o tara, a tuturor populatiilor romane, de origine si limba comune. Ei vor sa unifice nu numai cele doua principate, dar pretentiile lor se intind, de asemenea, asupra numerosilor locuitori ai Bucovinei si Basarabiei, deci asupra acestor doua provincii din care prima fusese smulsa Moldovei cu 50 de ani inainte, iar cea de-a doua numai in 1812. Iar pretentiile lor se intind, de asemenea, si asupra Transilvaniei si a partilor din Ungaria unde locuiesc romani". De aceea, pentru Wesselenyi, orice conflict violent de tip revolutie sau razboi era un pericol mortal, grabind unirea romanilor, care era inevitabila, deoarece "in actuala epoca a nationalitatilor evoluate si in curs de evolutie, spiritul elevat al sentimentului national a inspirat de asemenea si pe oamenii si neamurile de origine si de limba romana. Acesti oameni, a caror origine si limba vin, in mare parte, de la marea ginta a Romei, oricat au fost de apasati si umiliti de opresiune si dominatie de-a lungul secolelor, nu si-au uitat niciodata cu totul nobila lor origine. Si acum ei simt cu putere ca un popor de circa sapte milioane, care are o origine a lui, o limba a lui si chiar obiceiuri si un mod de existenta proprii numai lui, un popor care traieste pe un teritoriu al Europei, impartit, este adevarat, politic in mai multe parti, dar unitar sub aspect geografic, vast ca intindere si daruit de natura cu cele mai mari bogatii, poate avea un viitor al lui si se vede chemat la o existenta nationala proprie”. Wesselenyi recunostea, asadar, unitatea spatiului romanesc, fiindca nu se nascuse inca fictiunea propagandistica a latrones gentium, numita "Bazin carpatic". Mai mult, in privinta drepturilor ancestrale asupra pamantului transilvan, la care renuntam cu usurinta uluitoare astazi, datorita stupiditatii sau inculturii in domeniul juridic, legiferand, sub lozinca repararii ticalosiilor comuniste, drepturi de uzufruct, de exemplu in privinta padurilor, datand din Evul Mediu, conditionate de obligatii militare, anulate de Franz Iosif in 1848, Wesseleneyi era transant: romanii isi intemeiau, spunea el, pretentiile de unire politica, juridica, tocmai "pe drepturile lor de odinioara asupra pamantului, pe proprietatea originara, niciodata pierduta, ci numai limitata si restransa prin agresiune si uzurpare - si pe multe lucruri de acest gen". Kossuth avea sa-i inteleaga mesajul abia dupa infrangere, dupa ce, pana la confruntarea cu fortele imperiale si tariste, floarea trupelor revolutionare ungare fusese macinata de legionarii lui Avram Iancu si luptatorii pentru unirea poporului slavon - fiii aceluiasi neam, vorbind aceeasi limba zisa sarbo-croata, condusi de banul Jellacic. Mult prea tarziu, meditand asupra erorilor, Kossuth si-a dat seama ca nici o oculta si nici un plan globalizator nu pot izbandi, pentru ca "nu exista putere omeneasca care sa impiedice ca sentimentul, dorinta si instinctul (national) sa ramana vii in constiinta popoarelor"! In ceea ce priveste marile puteri europene grupate de la 1815 in acea "Unire" menita "a reprima orice miscare de insuretionare", numita si Sfanta Alianta, acestora nu le puteau scapa actiunea Partidei nationale romanesti, bazata pe vointa majoritatii populatiei si faptul ca intreg spatiul romanesc, datorita tensiunilor acumulate, se transformase intr-un butoi cu pulbere, care ameninta Noua Ordine postnapoleonica. Un emisar polon, deci al unei natiuni care se afla intr-o situatie mult mai cumplita decat a noastra, fiind sfasiata si inghitita de vecini, facea public, la 1838, faptul ca "ideea unirii tuturor populatiilor romanesti sub acelasi sceptru ocupa toate inimile". Cat despre Germania, Imperiul Romano-German continuase ofensiva in spatiul romanesc rapind si nordul Moldovei, in 1775, si transformandu-l in comitatul Moldovei de Nord pana in 1786 cand, pentru a masca furtul, in plan imagologic, serviciile speciale germane au inventat numele de Bucovina. Este drept, Napoleon a desfiintat Imperiul, intre 1806-1815 conturandu-se doua Germanii - una gravitand in jurul Prusiei, iar cea de-a doua, cea austriaca, a Habsburgilor, fiind o Germanie pestrita, in care germanii erau minoritari, deoarece ingloba aproape toate teritoriile slave, romanesti si unguresti, rapite de defunctul Imperiu. Ambele erau ingrozite de planul romanilor despre care consulul prusac Rihtoffen transmitea din Iasi, la 22 iunie 1848, urmatoarea nota informativa: "Afirmarea romanilor din Transilvania ca natiune de-sine-statatoare va avea, in mod necesar, cele mai importante urmari asupra Principatelor Moldova si Valahia ca si asupra Bucovinei si poate si asupra Basarabiei, dintre ultimele doua, odinioara provincii moldovenesti, apartinand acum Austriei, respectiv Rusiei, sunt de nationalitate romana. Daca Transilvania ramane in aceeasi situatie de pana acum, la Ungaria si Austria, atunci s-ar putea ca romanii (cel mai numeros si, in orice caz, cel mai vechi neam din Transilvania, care, pana acum, a fost sclav al celorlalte trei natiuni, unguri, sasi si secui), sa fie recunoscuti ca a patra natiune prin superioritatea numerica a neamului lor si s-ar putea sa reuseasca sa impuna revendicarile lor la viitoarele diete... O nationalitate ajunsa in acest mod la o pozitie destul de compacta nu se va dizolva, fireste, intr-o nationalitate straina, ca cea a ungurilor, ci va voi mai curand sa atraga etniile similare din tarile vecine, care, in Moldova si Valahia, ca si in Basarabia si Bucovina, s-au prezentat ca o populatie neamestecata de circa sapte milioane de romani.”
|