|
 Greu de crezut dar cat se poate de adevarat. Peste capul locuitorilor din comuna Repedea - Maramures, vantul realitatii poarta adesea pulberi de - n-ati ghicit - uraniu si toriu. E un lucru de care localnicii n-au habar si despre care nici macar celor mai carcotasi sau sceptici nu le trece prin minte. Faptul ca-n aerul respirat de ei si pruncii lor sunt particule de uraniu si toriu nu este deslusit de cei dedati cu munca si capul plecat. N-o spune Rosiianu, dar o spune acelasi Rosiianu avand documente de la Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), comisie aflata in subordinea directa a Guvernului Romaniei. Dar si de pe la Directia Generala Gestiune Deseuri si Substante Periculoase (DGGDSP) din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.
» Istoric
Localitatea Repedea este atestata documentar, printr-un hrisov, scris in slava veche, din anul 1350. Hrisovul a fost gasit in vechea biserica din lemn, construita in stilul maramuresean in anul 1413, biserica care nu mai exista din cauza faptului ca, in urma unei ierni grele, in deceniul sase al secolului trecut s-a prabusit, iar patrimoniul ei de o inestimabila valoare se afla in prezent in Bucuresti. In hrisov se mentioneaza ca pe acest teritoriu a fost gasit un grup de oameni pastori-crescatori de animale, de origine slava, printre care s-a identificat si un locuitor cu numele de Krevan care avea o casa din lemn in partea de Nord a localitatii Repedea pe versantul stang al paraului Tomnatic, casa care, cu timpul, s-a prabusit ramanand numai locul unde a fost casa, loc care si acum se numeste “Pole Krevanovo” – Poiana lui Krevan. In prezent pe teritoriul vechii poieni se dezvolta un frumos arboret de brazi avand o varsta de 40 de ani.
» Obiceiuri si traditii
Obiceiurile si traditiile in mare parte sunt pastrate si conditionate de activitatile gospodaresti si sarbatorile religioase. Obiceiurile religioase sunt bine pastrate si sunt corelate cu sarbatorile precum, Craciunul, Boboteaza, Duminica Floriilor, Pastele, Rusaliile, Sf. Ilie. Astfel in ajunul Craciunului, sarbatorit dupa ritul vechi, cetele de colindatori si Viflaimul vestesc nasterea lui Isus, indiferent de confesiunea religioasa a colindatorilor. De Boboteaza s-a pastrat obiceiul sfintirii caselor si a intregii gospodarii. De Pasti se merge la biserica cu pasca, oua incondeiate, diferite preparate culinare traditionale, unde sunt sfintite de preot, existand si un adevarat ritual de preparare a bucatelor. Sf. Ilie (2 august) constituie un pretext pentru localnici de a se reintalni in sanul comunitatii, revenind an de an pe meleagurile natale. Exista si un vechi obicei legat de aceasta sarbatoare. Astfel, se spune ca, daca de Sf. Ilie o fata nemaritata se scalda in apele lacului Vinderel rostind incantatii stravechi, aceasta se va marita curand.
 » Date geografice
Asezare
» la intersectia paralelei de 47O48’ latitudine N cu meridianul de 24O26’ longitudine estica.
» in partea central-nordica a judetului Maramures, in apropierea granitei cu Ucraina, la confluenta raurilor Ruscova si Repedea (Kirva, Krevei).
Altitudine
» minima: 495 m - confluenta raului Ruscova cu paraul Pentaia.
» maxima: 1957 – varful Farcau.
Suprafata
» 113,7 km2, din care:
» 63,3% - paduri
» 35,1% – faneturi, livezi, teren arabil
Distante rutiere fata de marile localitati
» 30 km Viseu de Sus
» 50 km statiunea Borsa
» 60 km municipiul Sighet
» 120 km municipiul resedinta de judet Baia Mare
» 200 km Cluj-Napoca
Repedea este deservita de statia CFR Leordina, aflata la 13 km.
Autoritatile ascund iradierea
Despre iminentul pericol de iradiere de la repedea Prefectul de Maramures, Gyöngyike Böndi, a stiut si stie inca. Daca nu cumva o fi uitat intre timp, ca se mai intampla pe la noi si pe la autoritatile noastre! Cea mai buna dovada o reprezinta faptul ca domnia sa a cerut explicatii de la CNCAN prin adresa nr. 5089/V 24/15 martie 2007, care a fost transmisa aici de catre Directia Generala Gestiune Deseuri si Substante Periculoase din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor cu scrisoarea nr. 87632/DIF/22.03.2007.
Bani cu nemiluita
Dupa ce-a analizat cu atentie situatia semnalata cu referire la Mina Repedea din Maramures, CNCAN a propus Guvernului Romaniei sa includa aceasta exploatare in Hotararea nr. 1846/2004, privind aprobarea conservarii, inchiderii definitive si monitorizarii factorilor de mediu postinchidere a unor mine si cariere, etapa a VIII-a.
In conformitate cu punctul 43 al Anexei nr. 1 la Hotararea de Guvern mentionata, pentru inchiderea definitiva a minei Repedea – Poienile au fost aprobate cheltuieli de 42.100 RON pentru elaborarea documentatiilor de inchidere definitiva si 1.515.600 RON pentru inchiderea efectiva, aici incluzand si ecologizarea perimetrului minei.
Aceeasi S.C. „RO-MIN” S.R.L. Baia Mare!
Pe baza fondurilor financiare aprobate pentru elaborareadocumentatiilor de inchidere definitiva a Minei Repedea – Poienile a fost elaborata de S.C.
„RO-MIN” S.R.L. Baia Mare – si transmisa CNCAN in vederea avizarii! - „Evaluarea detaliata de securitate radiologica actualizata conform parametrilor radiologici estimatI a fi semnificativi pentru sectorul de exploatare Repedea-Poienile de sub Munte, judetul Maramures”.
Din evaluarea de catre CNCAN a datelor obtinute de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Rare sI Radioactive prin masuratori radiometrice si analizarea probelor de roca, de sol si de ape de mina, toate prelevate de pe haldele Minei Repedea a rezultat… dezastrul! Unul tainuit de autoritati.
 Iradiere minimalizata-n acte
Iradierea externa pe haldele Minei Repedea este – cica! - in limitele de variatie a fondului natural de radiatii. Dar, atentie, cu exceptia unei suprafete de 180 mp de pe halda Galeriei 1, pe care au fost masurate debite de doza mai mari decat limita de 0,3 ySv/h, care a fost prevazuta de Ghidul CNCAN privind criteriile de eliberare pentru utilizare in alte scopuri a cladirilor, materialelor, instalatiilor, haldelor si terenurilor contaminate de activitati de minerit si/sau toriu.
Acest ghid a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 734 din 28.08.2006.
Uraniu cu… portia
Conform datelor (minimalizate!) o persoana ar trebui sa stationeze permanent timp de 25 de zile in mijlocul suprafetei de 180 mp de pe halda Galeriei 1 a Minei Repedea, pentru a incasa limita de doza de 1 mSievert admisa pentru populatie, conform art. 25 din Normele fundamentale de securitate radiologica publicate in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 404 bis din 29 august 2000.
Continutul de elemente radioactive naturale masurate in probele de apa prelevate din Mina Repedea, paraul Obnus si raul Repedea se incadreaza si ele (?), in toate cazurile (!), in limitele de variatie ale fondului natural de radiatii.
In aceste conditii, cica riscul radiologic reprezentat de cele trei foste galerii de cercetare geologica este nesemnificativ si nivelul radioactivitatii in reteaua hidrografica si localitatile cele mai apropiate de Mina Repedea este in limitele fondului natural caracteristic zonei Repedea.
Si totusi, e bai!
Ciudat sau nu, dar desi mai tot raportul cu pricina are menirea de-a acoperi totul, spre final se mai recunoaste cate ceva. Cei platiti sa ne apere viata recunosc pana la urma ca „pe langa riscurile radiologice nesemnificative pentru grupul critic, prezenta in perimetru a haldelor neprotejate din punct de vedere al stabilitatii, pe termen lung genereaza riscuri de natura neradiologica cum sunt colmatarea si cresterea turbiditatii in reteaua hidrografica de suprafata”.
Pe cuvantul vostru? Adica numai atat? Ca tot asa ati zis voi si despre raul Sasar o vreme, pana ce noi am aflat ca-n el nici macar 12 secunde nu poate trai un peste.
Solutii pe hartie
Riscurile radiologice nesemnificative si riscurile de natura neradiologica nominalizate mai sus – ne spun aceiasi specialisti sau „specialisti” – se vor elimina complet prin finalizarea tuturor documentelor de inchidere prevazute la art. 11 din Normele de securitate radiologica privind dezafectarea instalatiilor de minerit si/sau preparare a minereurilor de uraniu si/sau toriu, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 734 din 28.08.2006, precum si prin efectuarea lucrarilor efective de dezafectare a Minei Repedea, in conformitate cu punctul 43 al Anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1846/2004, privind aprobarea conservarii, inchiderii definitive si monitorizarii factorilor de mediu postinchidere a unor mine si cariere, etapa a VIII-a.
Morala moralei
Conform acestor documente semnate din greu si la greu de presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, Vilmos Zsombori, in zona Repedea – Poienile de sub Munte nu sunt probleme. Sau nu-i bai! Localnicii pot muri linistiti! Ca nu sunt prea multi unguri in zona!
|
Iradiere cu uraniu si toriu in Repedea
