 |
|
S.O.S. ROMANII !
|
|
|
 Romani uitati de romani
|
|
|
Din nou suntem nevoiti a trage un semnal de alarma cu privire la romanii uitati de romani. Daca pana acum am vorbit despre romanii din Ungaria, despre romanii din Timoc, astazi ne vom opri asupra putinilor romani care locuiesc in Transcarpatia.
Aceasta regiune este una care numara ceva peste un 1.250.000 de locuitori. Compatriotii nostri locuiesc mai ales in partea din sud-est, o regiune care poarta denumirea de Maramuresul de Nord, care cuprinde raioanele Rahau si Teceu. Situatia romanilor din aceasta regiune nu este cu mult diferita de cea a confratilor din Timoc sau Ungaria. De parca nu aveau deja destule probleme, inca una nu putea sa strice. Vorbim, bineinteles, de taierea legaturilor cu tara mama odata cu inchiderea Podului Istoric de peste Tisa. Degeaba tot lanseaza apeluri catre autoritatile romane sa faca ceva sa determine autoritatile sa redeschida Podul, ca tot degeaba. Romanii de peste hotare sunt dati uitarii si nepasarii, ca si cum ar putea putrezi linistit ca nimanui nu
i-ar pasa.
Istoria este nedreapta cu unii si binevoitoare cu altii. O speranta a venit odata cu acest atat de necesar Pod, dar ce este frumos nu dureaza. Si nu a durat. Acesti romani sunt la cativa pasi de Sighet, la o aruncatura de bat. Da’ nu ajunge. Este strigatul celui care striga in pustiu. Nimeni si nimic nu pare a clinti din loc autoritatile noastre, care stiu sa grijeasca numai de interesul lor. Pe ceilalti da-i naibii. Cu toate ca romanii de peste Tisa si-au exprimat de nenumarate ori dorinta de a iesi din izolarea la care sunt supusi, dorind sa fie alaturi de poporul roman si de toti cei care poarta aceasta denumire de roman. Procesul de deznationalizare este prezent si in aceste regiuni, alaturi de procesul de depopulare. Dar cui ii pasa ca romanii sunt aruncati la groapa uitarii de romani? Este greu sa iti imaginezi cum este sa fii roman si sa locuiesti intr-o regiune care se uita la tine ca la un fel de intrus, un fel de paria, care nu are ce cauta acolo. Cu ce este romanul de dincolo de granite vinovat? Ca a supravietuit tuturor intemperiilor istoriei? Singura lor vina este aceea ca sunt romani si sunt avortati asemenea mamei care nu da dovada ca ar avea inima de mama si isi arunca copilul la containerul de la capatul blocului.
Numarul scolilor din Ucraina scade de la an la an si ... nimic. La fel si numarul celor care invata acolo.
Ce ar mai fi de spus? Prea multe, dar noi nu dorim decat sa deschidem ochii celor care sunt prea ocupati cu propria inavutire si nu dau doi bani pe semenii lor. Vorbim, totusi, de un numar de 32.152 etnici romani care traiesc in Transcarpatia, fara sa ne mai referim la cei care isi cara zilele in spate in regiunea Cernauti.
|
|
|
|
Dragos HOJDA
|
|
|
 TRANSCARPATIA
Regiunea Transcarpatia (ucraineana Zakarpatiia) este o regiune din Ucraina. Capitala sa este Ujhorod.
Populatie
Regiunea are o suprafata de 12.800 km2, si numara 1.252.300 de locuitori. Principalele etnii sunt cea ucraineana (78,4%), cea maghiara (12,5%), cea romana (2,6%) si cea rusa (2,5%).
Romanii locuiesc mai ales in partea de sud-est, cunoscuta si sub numele de Maramuresul de Nord (raioanele Rahau si Teceu), in aceasta regiune fiind mult mai numerosi cu secole in urma, dat fiind numarul mare de toponime romanesti. Practic, jumatatea estica a Transcarpatiei facea parte in Evul Mediu din voievodatul romanesc al Maramuresului, comitat dupa cucerirea maghiara. El se intindea pe cea mai mare parte a judetului Maramures de astazi, din Romania, precum si pana catre raul Latorita si orasul Muncaciu.
Delegatii importante din satele Maramuresului de Nord au participat, in 1918, la adunarea de la Alba Iulia, cerand includerea intregului Maramures in granitele noii Romanii, ceea ce nu s-a intamplat niciodata, mai ales din pricina opozitiei marilor puteri la Tratatul de Pace de la Paris, dar si din vina delegatiilor romane, care nu au insistat destul.
Istorie
De la sfarsitul secolului X pana in 1918, Transcarpatia a facut parte din regatul Ungariei. Apoi a devenit parte a Cehoslovaciei pana dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand a fost anexata la RSS Ucraineana, in URSS.
(Wikipedia)
 Regiunea Transcarpatia
Majoritatea absoluta din cei 32.152 etnici romani din Transcarpatia (sau 2,6 % din populatia regiunii) traiesc compact intre Tisa si Carpatii ucraineni, la granita cu Romania.
Etnicii romani traiesc in principal in raioanele Teaciv – 21,3 mii persoane (12,4% din populatia raionului, fata de 11,7 % in 1989) si Rahiv – 10,5 mii persoane (11,6% din populatia raionului, fata de 11,2% in 1989).
Aproximativ 300 de etnici romani exista in alte raioane din regiunea Transcarpatia.
Cele doua raioane reprezinta un areal romanesc compact din Ucraina si constituie populatia majoritara absoluta in 13 localitati.
Privind invatamantul, in Transcarpatia functioneaza 11 scoli cu predare in limba romana si doua scoli mixte, iar Scoala 2 din Slatina a fost transformata in Liceul Romanesc, in anul 2003.
In anul scolar 2004-2005, au fost instruiti in limba romana 4.630 de elevi sau 2,3% din populatia regiunii. Exista circa 300 de cadre didactice de limba romana cu studii superioare si peste 100 cu studii medii de specialitate.
La Universitatea de Stat din Ujgorod (Catedra de Limba si Literatura Romana), Institutul de Informatica, Economie si Drept si la Scoala de Muzica din Ujgorod studiau limba romana 30 de studenti, absolventi ai scolilor romanesti, iar alti 35 de absolventi si-au continuat studiile in Romania.
In plan cultural, pentru comunitatea romaneasca in regiune exista sapte camine culturale cu 32 de colective – 1.100 de artisti amatori, doua scoli de muzica, opt biblioteci cu un fond de carte romaneasca de peste 12.500 de volume.
Mass-media este reprezentata prin emisiunile de televiziune in limba romana “Zi de zi” si “Telerevista saptamanii”, iar la radio emisiunea zilnica “Plaiul meu natal”.
Ziarul “Maramuresenii” are aparitie saptamanala.
(Consulatul General al Romaniei la Cernauti)
|
|
|
 Recent a fost facut public Raportul Comitetului de Experti privind aplicarea de catre Croatia a Cartei europene a limbilor regionale si minoritare. Vlad Cubreacov declara, pentru Romanian Global News, ca exista un mecanism de control prevazut de Carta europeana care permite evaluarea periodica a aplicarii acesteia in vederea prezentarii de recomandari catre statele semnatare cu privire la ameliorarea legislatiei, politicilor si practicilor acestora in acest domeniu al limbilor regionale sau minoritare. Acest Raport se refera, intr-o premiera absoluta, la dialectul istro-roman.
Astfel, Comitetul de experti arata ca exista un sir de elemente care probeaza prezenta traditionala in Istria a unei comunitati de vorbitori ai unei limbi cu ocazia urmatorului raport periodic. Croatia este semnatara a Cartei europene a limbilor regionale si minoritare, depunand instrumentele de ratificare la 5 noiembrie 1997. Odata cu 1 martie 1998 acest acord a intrat  in vigoare. Croatia s-a angajat astfel sa acorde protectie pe teritoriul sau doar unor limbi minoritare sau regionale, fiind vorba despre limba italiana, sarba, maghiara, ceha, slovaca, ruteana si ucraineana. In afara protectiei statului croat, au ramas doar slovena si istro-romana. Ca urmare a acestor fapte, istro-romanii, evaluati la circa 2000 de persoane, sunt pe cale de disparitie.
UNESCO a inclus dialectul istro-roman in Cartea rosie a limbilor aflate in pericol, amintind faptul ca acest dialect istoric al limbii romane este grav periclitat, neputandu-se vorbi despre administratie, invatamant, presa sau biserici in acest idiom. Se stie ca acest dialect este cel mai mic dintre cele patru dialecte ale limbii romane. Practic, mai exista doua sate unde acest dialect mai este folosit: Jeiani si Susnievita. Acest dialect poate fi usor recunoscut prin inlocuirea sunetului “n” cu “r”. Dupa preluarea Istriei de  catre partizanii lui Tito si integrarea ei in Iugoslavia, cei mai multi dintre istro-romani au emigrat in State sau in Italia. Nu putem vorbi despre educatie in limba romana in acest dialect. Ca si in cazul altor comunitati de romani din afara Romaniei, Statul Roman nu are grija acestora. Nici statul croat nu este mai breaz. Incet, dar sigur, dialectul istro-roman va fi cunoscut doar din cartile de istorie, fiindca astazi, nici in al 12-lea ceas, autoritatile romane nu acorda importanta acestui fapt, avand alte lucruri mai importante de facut. Inca o dovada de nepasare, de durere-n cot fata de tot ceea ce inseamna romanism si Romania.
|
|
|
|
|
|
Dragos HOJDA
|
|
|
Contact:
|
|
|
