Maramureş european

 Alimentele care conţin organisme modificate genetic şi mâncarea nesănătoasă – o nouă “sursă” de boală pentru români

Anii de după 1989 ne-au adus, printre lucruri mai bune sau mai rele, supermarketuri şi hypermarketuri, o alimentaţie nesănătoasă, o viaţă sedentară şi trăită pe fugă. Modul nostru de alimentaţie s-a modificat, şi nu neapărat în bine.
Junkfood-ul, sau mâncarea nesănătoasă din fastfood-urile deschise la tot pasul, produsele pline de E-uri din marile magazine întâlnite în centrul oraşelor, încep să-şi facă simţite efectele asupra sănătăţii noastre. Mai mult, previziunile medicilor pentru viitor se arată destul de sumbre. În anii ce vor urma, numărul bolnavilor de cancer ar putea atinge cifre îngrijorătoare. În România, medicii estimează o creştere de la peste 40.000 de cazuri noi, diagnosticate în 1994, la 68.000 în 2011. Se prevede o creştere cu aproximativ 2.000 de cazuri de cancer pe an.
În ţara noastră mortalitatea prin cancer este în permanentă evoluţie, în timp ce în ţările europene aceasta se menţine relativ constantă. Şi mai îngrijorător este faptul că tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani se confruntă cu tot mai multe probleme medicale. Rata adolescenţilor cu diverse tipuri de cancer este în creştere în ultimii zece ani, potrivit Societăţii Române de Cancer. Tinerii din zilele noastre sunt prima generaţie cu o stare de sănătate mai proastă decât a părinţilor, potrivit medicilor britanici.
De asemenea, în România, în ultimii zece ani, numărul persoanelor obeze a explodat, şi trebuie spus faptul că obezitatea creşte riscul pentru boli cronice devastatoare, printre care se numără diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, hipertensiunea, hemoragia cerebrală, anumite forme de cancer şi multe altele.
Greenpeace solicita, în luna aprilie a acestui an, marilor magazine din oraşe, în care produsele cu E-uri şi chimicale invadează rafturile, să nu mai comercializeze alimente care conţin organisme modificate genetic.
Aceste magazine au ajuns să nu mai ţină cont de sancţiuni ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, de Justiţie, de procese, ci pur şi simplu sunt preocupate să vândă cât mai multe asemenea alimente otrăvite, aducând boală în corpurile consumatorilor români, mai ales a celor care trăiesc în cartierele din marile oraşe.
E momentul ca cineva să aibă curajul să spună faptul că, pe termen lung, aceste alimente otrăvite vor aduce României pierderi uriaşe, cauzate de costurile asigurărilor sociale şi tratamentelor medicale care vor trebui aplicate celor care au fost îmbolnăviţi latent în toţi aceşti ani. La toate acestea se mai adaugă pierderea pe care o are societatea din cauza faptului că aceştia nu vor mai contribui prin muncă la efortul societăţii, vor deveni pensionari pe caz de boală...

Simona ŞTEF

Ecosistemele marine vulnerabile

În plenul Parlamentului European, europarlamentarul PSD Daciana Sârbu a ţinut să sublinieze riscurile ridicate de practicile de pescuit distructive din marea liberă, menţionând propunerea sa de a se crea în cadrul Uniunii Europene un sistem electronic de cartografiere pentru crearea unei baze de date a ecosistemelor marine vulnerabile.
Această intervenţie a avut loc în cadrul unei dezbateri legate de Regulamentul privind “protecţia ecosistemelor marine vulnerabile din marea liberă împotriva efectelor nocive ale uneltelor de pescuit de fund”.
“Problemele pe care le ridică practicile de pescuit distructive din marea liberă au devenit o chestiune delicată în cadrul gestionării la nivel internaţional a pescuitului. În anumite zone ale mărilor din Uniunea Europeană, 30 până la 50% din structurile de corali sunt distruse din cauza pescuitului cu unelte de adâncime. Dată fiind natura ireversibilă a acestei activităţi, este crucială luarea unor decizii urgente şi imediate care să pună capăt acestui flagel. Dezbaterea din cadrul ONU a fost marcată de propunerea de a adopta un moratoriu general privind pescuitul cu traule de fund în marea liberă, prezentul regulament transpunând recomandările formulate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Această acţiune va conferi vizibilitate angajamentului UE de a-şi consolida credibilitatea şi capacitatea acesteia de a juca un rol major pe scena internaţională”, a ţinut să precizeze Daciana Sârbu, membră a Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European.
În opinia eurodeputatei, punctele forte ale propunerii de regulament sunt introducerea principiului precauţiei şi eliberarea unui permis de pescuit condiţionate de efectuarea unei evaluări din care să rezulte că aceste activităţi nu au efecte nocive asupra ecosistemelor marine.
Daciana Sârbu spune că a considerat că este necesar ca aceste evaluări să aibă la bază criterii armonizate la nivelul Comunităţii care să fie revizuite de către Comisie pentru a asigura o evaluare uniformă de către toate statele. Totodată, ea a mai propus crearea unui sistem electronic de cartografiere în vederea constituirii unei baze de date a ecosistemelor marine vulnerabile care să reducă costurile şi eforturile aferente efectuării unei evaluări de eliberare a permisului de pescuit, precum şi pentru a asigura o protecţie optimă a biodiversităţii marine.
"De asemenea, este esenţial ca, până la sfârşitul anului 2008, Comisia să stabilească o listă a zonelor care urmează să fie închise, indicând atât siturile confirmate, cât şi pe cele în care este probabilă prezenţa ecosistemelor marine vulnerabile. Nu trebuie uitat totuşi rolul pe care trebuie să îl joace statele membre în protecţia faunei marine prin implementarea obligaţiilor ce decurg din Directiva privind Habitatele şi nominalizarea ecosistemelor marine din jurisdicţia naţională în reţeaua Natura 2000", a mai subliniat Daciana Sârbu.

Dragoş HOJDA

Legislaţia europeană şi convenţiile internaţionale – încălcate în continuare de Italia

“Pachetul privind siguranţa”, adoptat miercuri, 23 iulie 2008, de Senatul Italiei, la propunerea Guvernului Berlusconi, încalcă normele internaţionale privind discriminarea, precum şi legislaţia europeană în materia libertăţii de mişcare, arăta într-o declaraţie de presă europarlamentarul PNL Renate Weber.
Una dintre modificările operate de autorităţile italiene, menite să combată imigraţia ilegală, este articolul 11-bis, care a fost adăugat la alineatul 1 al art. 61 din Codul penal italian. Articolul la care ne referim prevede majorarea cu o treime a pedepselor aplicate “dacă fapta este comisă de un subiect care se află ilegal pe teritoriul naţional” (italian).
Cu alte cuvinte, pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, un cetăţean italian va fi sancţionat cu o anume pedeapsă, în vreme ce o persoană care se află ilegal în Italia va avea pedeapsa majorată cu o treime, indiferent de ţara din care provine, din afara Uniunii Europene sau dintr-un stat membru UE, în condiţiile în care însăşi ilegalitatea şederii sale este considerată infracţiune şi se sancţionează cu închisoarea. Această măsură este evident discriminatorie, pentru că ea are în vedere alte aspecte decât conduita efectivă a făptuitorului.
Potrivit europarlamentarului român, noua lege penală italiană este o violare evidentă a Convenţiei internaţionale cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială şi că prin aceasta se încalcă, de asemeni, mai multe articole ale Tratatului Uniunii Europene şi ale Tratatului Comunităţilor Europene. În acelaşi timp, noua lege reprezintă şi o violare a Directivei 38/2004 privind libertatea de mişcare în spaţiul Uniunii Europene, pentru că orice cetăţean european care are dreptul să se afle pe teritoriul unui stat membru se poate regăsi la un moment dat într-o situaţie care nu e considerată legală de autorităţile italiene, fie şi pentru o scurtă perioadă de timp, iar dacă săvârşeşte în acel interval o faptă penală, fie şi din neglijenţă, va fi pedepsit cu o treime mai mult.
“Este momentul ca măsurile care s-au lăsat mult aşteptate din partea Comisiei Europene să fie puse în practică, iar legislaţia italiană să fie supusă judecăţii Curţii Europene de Justiţie”, a declarat Renate Weber.

Simona ŞTEF

Standarde europene mai stricte cu privire la calitatea apei

Statele membre ale Uniunii Europene vor trebui să reducă, până în 2018, numărul substanţelor poluante cu 33, în special pesticide şi metale grele, potrivit raportului privind propunerea de directivă care stabileşte standardele legate de calitatea apei, votat în Parlamentul European.
Propunerea de directivă stabileşte standarde de calitate a mediului pentru 33 de substanţe poluante (pesticide, metale grele şi altele), care pot fi întâlnite în râuri, lacuri sau ape de coastă. Aceste substanţe reprezintă o ameninţare atât pentru supravieţuirea ecosistemelor, cât şi pentru sănătatea umană prin lanţul alimentar.
Raportul a fost elaborat de Anne Laperrouze (ALDE, Franţa) şi a fost adoptat cu o largă majoritate: 673 pentru şi 10 împotrivă. “Această directivă va garanta un nivel ridicat de protecţie a mediului acvatic, prin aplicarea principiului poluatorul plăteşte”, a declarat raportorul Parlamentului European cu ocazia votării acestui raport. 
Raportoarea Anne Laperrouze a reuşit să obţină un acord cu Consiliul, solicitând, astfel, Comisiei Europene analizarea altor 31 de substanţe suplimentare, cu scopul de a le include în lista substanţelor poluante, ce trebuie să îndeplinească standarde de calitate până în 2015, sau chiar să fie interzise până în 2025.
Având în vedere faptul că în proximitatea surselor de poluare aceste standarde nu pot fi îndeplinite într-o perioadă scurtă de timp, statele membre vor trebui să stabilească aşa-numite “zone de amestec”, unde concentraţiile uneia sau mai multor substanţe poluante pot depăşi standardele de calitate de mediu, cu condiţia ca acestea să nu afecteze conformitatea restului corpului de apă de suprafaţă cu aceste standarde.
Deputaţii europeni solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă cu privire la standardele de calitate aplicabile concentraţiilor de substanţe prioritare în sedimente şi biota (organisme vii). Această solicitare este diferită de poziţia Comisiei şi a Consiliului, care intenţionau să limiteze monitorizarea doar la apele de suprafaţă.
Directiva va fi adoptată în 2008 şi va intra în vigoare cel mai devreme în 2010 (la 18 luni după transpunere).

Simona ŞTEF

Statutul regiunilor de dezvoltare din România trebuie clarificat

La o întâlnire între deputaţi europeni şi ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, Laszlo Borbely, Cătălin Nechifor a solicitat clarificarea cât mai rapidă a statutului regiunilor de dezvoltare din România. Discuţiile avute în cadrul acestei întâlniri au vizat prezentarea activităţii ministerului în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a fondurilor structurale de către România, în special prin Programul Operaţional Regional (POR).
“România are opt regiuni de dezvoltare funcţionale şi eficiente, dar care sunt lipsite, din păcate, de prerogative legislative, fiind constituite ca structuri asociative. Performanţa lor în utilizarea fondurilor de preaderare şi perspectiva favorabilă pentru implementarea proiectelor finanţate din fondurile structurale ar trebui să ne determine să discutăm deschis statutul juridic al acestor regiuni”, a afirmat eurodeputatul    Cătălin Nechifor, membru al Comisiei pentru buget a Parlamentului European, afirmând totodată că “ar fi păcat să distrugem un sistem care a funcţionat bine şi să regândim împărţirea regională pe alte criterii, dar cu certitudine trebuie deschisă o discuţie, astfel încât următorul cadru financiar al Uniunii Europene (post 2013) să nu ne prindă descoperiţi. Chiar dacă traversăm o perioadă cu mare încărcătură electorală, avem obligaţia să vedem dacă actuala împărţire satisface nevoile de dezvoltare regională şi să ne decidem ce tip de statut oferim regiunilor, aşa încât decizia politică şi administrativă să fie cât mai aproape de cetăţean şi să satisfacă, în acelaşi timp, cerinţele Uniunii Europene”. Eurodeputatul a mai atras atenţia asupra unui fapt şi anume că alocarea financiară pe anumite axe este insuficientă, multe proiecte rămânând nefinanţate în pofida faptului că s-au cheltuit deja sume considerabile pentru pregătirea documentaţiilor specifice. Nechifor a solicitat ministrului Borbely să se prevadă posibilitatea realocării de fonduri din alte axe, în special din cele în care se vor depune proiecte mai puţine, astfel încât sumele rămase necheltuite să nu fie pierdute de către România.
POR este de departe cel mai avansat program operaţional din ţara noastră, acest lucru putând fi pus pe seama Agenţiilor de Dezvoltare Regională şi actorilor administraţiei publice locale, consiliilor locale şi judeţene. În acest moment sunt depuse deja proiecte care acoperă circa 30% din fondurile existente pentru perioada 2007-2013, existând premisele pentru o capacitate ridicată de absorbţie la nivelul regiunilor de dezvoltare. Cea mai performantă regiune în acest moment este regiunea 1 Nord Est, formată din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, care a solicitat deja jumătate din banii disponibili pentru proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii de transport, dezvoltare durabilă şi dezvoltare a turismului. Ţara noastră are la dispoziţie peste 31 de miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune în perioada 2007-2013.

Dragoş HOJDA

.

.

.

Spune-ti parerea in legatura cu aceste articole