Anul II, Nr. 34 (74), 13 - 19 octombrie 2008

MM european

Europarlamentarii dezbat criza sistemului financiar mondial

În cadrul dezbaterii pe teme de actualitate, Consiliul şi Comisia Europeană au făcut declaraţii cu privire la situaţia sistemului financiar mondial şi efectele sale asupra economiei europene. Deputaţii solicită acţiuni concrete care să îmbunătăţească supravegherea pieţelor financiare.
Jean-Pierre Jouyet, ministrul pentru afaceri europene, în numele Preşedinţiei franceze UE a pledat pentru reforma sistemului financiar prin adoptarea rapidă a unei legislaţii care să asigure transparenţa, să stabilească reguli prudenţiale clare şi supravegherea agenţiilor de rating. De asemenea, potrivit Foii de Parcurs ECOFIN, este nevoie de o coordonare mai bună a statelor membre pentru controlul şi supravegherea actorilor financiari.
Ministrul francez s-a referit la Planul de finanţare andosat la reuniunea ECOFIN de la Nisa din 13 decembrie, prin care Banca Europeană de Investiţii va sprijini cu €30 miliarde Euro IMM-urile europene până în 2011.
Consiliul European din octombrie va adopta linii de orientare foarte puternice, iar până la sfârşitul acestui mandat legislativ se intenţionează adoptarea noilor principii şi reguli comune menite să reformeze sistemul financiar.
Joaquín Almunia, comisarul european pentru politica economică şi monetară, a declarat că înainte de a analiza ceea ce s-a întâmplat, "trebuie să facem faţă consecinţelor şi să reacţionăm la situaţia actuală."
Originile acestei crize se află în dezechilibrul global al economiei mondiale, creându-se un mediu cu o ofertă ridicată de lichidităţi şi o evaluare precară a riscurilor.
Interdependenţa pieţelor financiare globale, utilizarea unor instrumente financiare inovative şi complexe au cauzat răspândirea riscului asupra sistemul financiar internaţional, la o scară nemaiîntâlnită.
Referindu-se şi la încetinirea creşterii economice din cadrul UE, răspunsul cel mai adecvat ar trebui să fie utilizarea instrumentelor politice pe care UE le are la dispoziţie:
– disciplina bugetară în conformitate cu regulile Pactului de Stabilitate şi Creştere;
– un angajament clar pentru implementarea reformelor structurale, după cum au fost definite în strategia Lisabona şi în Programele Naţionale de Reformă;
– îmbunătăţirea cadrului de reglementare a pieţelor financiare şi atingerea obiectivelor menţionate în Foia de Parcurs ECOFIN.
Alexander Radwan (PPE-DE, Germania), în numele grupului politic PPE-DE, a subliniat că piaţa a fost singura care a reacţionat în ultimele luni şi săptămâni.
Independent de ceea ce propun autorităţile americane pentru rezolvarea acestei crize, Europa trebuie să îşi urmeze propriul drum. În acest context a fost amintit raportul Katiforis din 2003 al Parlamentului European care propunea o supraveghere mai bună a agenţiilor de rating.
Martin Schulz (PSE, Germania), în numele grupului politic PSE, a declarat că asistăm nu doar la falimentul unor bănci, ci la falimentului unei filozofii economice. Din partea Comisiei Europene se aşteaptă să ia până la sfârşitul anului, sau cel mai târziu în primăvara 2009, măsurile necesare care includ reguli pentru agenţiile de rating şi disocierea legăturii directe dintre remunerarea managerilor şi câştigurile obţinute pe termen scurt.
Potrivit deputatului, marile companii beneficiază de pe urma contribuabilului, care contribuie la asanarea sistemului financiar: "Profiturile au fost privatizate, iar acum pierderile sunt naţionalizate", a menţionat acesta.
Martin Schulz a mai condamnat speculaţiile care au condus la o creştere razantă a preţurilor la alimente: "Este un sistem pervers care are consecinţe asupra întregii umanităţi".
Silvana Koch-Mehrin (ALDE, Germania), în numele grupul politic ALDE, a reliefat că în urma acestei crize nu bancherii au de suferit, ci familiile normale a căror economii şi pensii sunt în pericol.
Răspunsul la actuala criză nu înseamnă schimbarea perspectivei economice şi renunţarea la antreprenoriat. "Reglementarea este necesară pentru a evita excesele, dar nu economia de piaţă este cauza acestei crize (...) Avem nevoie de reguli comune de transparenţă şi trebuie reclădim încrederea în pieţele deschise şi libere".
Eoin Ryan (UEN, Irlanda) a reliefat că actuala criză financiară a cauzat panică, dar a servit în acelaşi timp la necesitatea de a elimina obscurităţi şi de a introduce transparenţă. Chiar dacă în momentul de faţă nu sunt încă cunoscute consecinţele acestei crize asupra pieţelor europene, "trebuie să ne asigurăm că investitorii, pieţele şi cetăţeni sunt protejaţi. De asemenea, trebuie să întreprindem paşi concreţi în vederea implementării reformelor structurale şi sistemice, care vor salvgarda stabilitatea sistemului european".
Francis Wurtz (GUE/NGL, Franţa) a declarat că auto-reglementarea a permis pieţelor financiare mecanisme prin care s-a evitat responsabilizarea celor în cauză. "În momentul de faţă trebuie să distrugem tiparul prosperităţii bazat pe scăderea continuă a salariilor".
Băncile trebuie supravegheate îndeaproape, iar instituţiile financiare trebuie restructurate pentru a asigura că banii sunt folosiţi în mod eficient, în interes public. Deputatul european a mai declarat că "trebuie să ne distanţăm de la complezenţa unei mici elite".
Hanne Dahl (IND-DEM, Danemarca) a considerat că datorită liberei circulaţii a capitalului, criza din SUA a devenit o criză internaţională, adăugând că, de pe urma acestei fluidităţi, beneficiază speculanţii .
Daniel Dăianu (ALDE, România) a declarat că doar lăcomia şi banii uşor câştigaţi pot fi învinuiţi pentru actuala situaţie.
"Este ridicol să credem că toate inovaţiile financiare sunt binevenite deoarece nu toate sunt sănătoase (...) Cauzele structurale ale crizei sunt lipsa de reglementări şi supervizări adecvate, o slabă înţelegere a funcţionării pieţelor financiare şi a riscurilor sistemice". În continuare, deputatul a criticat lipsa unui sistem de supraveghere adecvat, subliniind că pieţele libere nu sunt sinonime cu pieţe nereglementate.
Soluţiile nu trebuie să fie parţiale, ci sistemice, ţinând cont de faptul că pieţele sunt globale, iar coordonarea internaţională este necesară pentru a restaura încrederea.

Premiul Saharov 2008: cei trei finalişti au fost aleşi

Hu Jia, Alexandr Kozulin şi  Abbot Apollinaire Malu Malu sunt cei trei candidaţi finali ai premiului Saharov 2008 pentru libertatea de gândire al Parlamentului European, acordat militanţilor pentru drepturile omului şi democraţie. Cei trei finalişti au fost selecţionaţi luni seară (22 septembrie a.c.), în cadrul unei reuniuni comune a Comisiilor pentru Afaceri Externe şi Dezvoltare, dintr-o listă de şapte candidaţi propuşi de către membri PE. Laureatul din acest an va fi anunţat la mijlocul lunii octombrie.

Detalii despre cei trei finalişti (în ordine alfabetică):
Hu Jia - Militant chinez pentru drepturile civile, protecţia mediului şi lupta împotriva SIDA. Urmare a mărturiei sale referitoare la situaţia drepturilor omului din China, susţinută la 26 noiembrie 2007, prin intermediul unei conferinţe telefonice cu subcomisia PE pentru drepturile omului, Hu Jia a fost arestat şi condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, fiind acuzat de "instigare la subminarea puterii de stat".
Alexandr Kozulin - Fost candidat la preşedinţie în Belarus. În actul de nominalizare se arată că "Aleksandr Kozulin a demonstrat curaj în a se opune acţiunilor regimului şi a lupta pentru libertatea de gândire, de expresie şi drepturile civile fundamentale. În 2006, în timpul campaniei prezidenţiale, a fost bătut în repetate rânduri, deţinut şi în final condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare".
Abbot Apollinaire Malu Malu - Preşedinte al comisiei electorale independente a Republicii Democratice Congo. Prin nominalizarea sa se apreciază "eforturile sale în a face să triumfe dialogul în faţa violenţei în timpul conferinţei de la Goma (care a avut ca obiectiv instaurarea păcii în provinciile Kivu de Nord şi de Sud din Republica Democratică Congo) şi dedicarea înţelepciunii şi experienţei sale în a aplica acest principiu pe parcursul întregii sale cariere.

Laureatul din acest va fi ales în octombrie
Conferinţa Preşedinţilor va selecta laureatul la mijlocul lunii octombrie şi premiul va fi decernat la Strasbourg, în data de 17 decembrie. Câştigătorului i se va oferi suma de 50.000 Euro.

Aniversarea a 20 ani a premiului Saharov
Anul acesta se împlinesc 20 ani de la acordarea premiului Saharov, care a fost decernat pentru prima dată în 1988 în onoarea fizicianului şi dizidentului politic din Uniunea Sovietică,  Andrei Saharov. Pentru a marca această aniversare, în data de 16 decembrie 2008, cu o zi înainte de decernarea premiului anual, se va organiza un eveniment special la care sunt invitaţi să participe toţi laureaţii ediţiilor anterioare.

Laureaţi:
1988    Nelson Mandela şi Anatoli Marchenko (post mortem)
1989    Alexander Dubcek
1990    Aung San Suu Kyi
1991    Adem Demaçi
1992    Las Madres de la Plaza de Mayo
1993    Oslobodjenje
1994    Taslima Nasreen
1995    Leyla Zana
1996    Wei Jinsheng
1997    Salima Ghezali
1998    Ibrahim Rugova
1999    Xanana Gusmão
2000    ¡Basta Ya!
2001    Izzat Ghazzawi, Nurit Peled-Elhanan şi Dom Zacarias Kamwenho
2002    Oswaldo José Payá Sardiñas
2003    Secretarul General al ONU Kofi Annan şi întregul personal ONU
2004    Asociaţia Jurnaliştilor din Belarus
2005    Doamnele în alb, Hauwa Ibrahim, Reporteri fără frontiere
2006    Alexander Milinkevich 
2007    Salilh Mahmoud Osman


Mai multe informaţii legate de premiul Saharov şi candidaţii din acest an (engleză)
http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/publicationsCom.do?language=EN&body=DROI

România – locul 3 la numărul petiţiilor depuse la Parlamentul European în 2007

În raportul de activitate pentru 2007 al Comisiei pentru Petiţii se arată că România a ocupat locul al treilea, după Spania şi Germania, în ceea ce priveşte numărul petiţiilor depuse la Parlamentul European. Faţă de 2006 s-a înregistrat o creştere cu 50% a numărului petiţiilor, iar domeniile de preocupare pentru cetăţeni continuă să fie protecţia mediului şi drepturile fundamentale.

Cine poate adresa o petiţie Parlamentul european?
Orice cetăţean al Uniunii Europene sau rezident al unui stat membru are dreptul, în mod individual sau în asociere cu alte persoane, să adreseze petiţii Parlamentului European în legătură cu un subiect care face parte din domeniile de activitate ale Uniunii Europene şi care îl priveşte în mod direct. De asemenea, orice societate, organizaţie sau asociaţie cu sediul în Uniunea Europeană îşi poate exercita dreptul de a adresa petiţii. Parlamentul European poate solicita Comisiei Europene să reacţioneze la aceste petiţii ale cetăţenilor.

Critică la adresa statelor membre
Deputaţii europeni deplâng faptul că nu există întotdeauna o voinţă clară din partea statelor membre şi a autorităţilor regionale sau locale de a găsi soluţii practice la problemele ridicate de către petiţionari (N)
În continuare se reafirmă necesitatea unei implicări mai mari din partea Consiliului şi a reprezentanţelor permanente ale statelor membre în activităţile Comisiei pentru petiţii şi le îndeamnă să îşi mărească prezenţa şi participarea în interesul cetăţenilor. (7)

Activitatea Comisiei pentru Petiţii în 2007
În 2007, numărul membrilor Comisiei pentru petiţii a crescut de la 25 la 40, Parlamentul înregistrând 1 506 de petiţii (reprezentând o creştere de 50% în comparaţie cu anul 2006), dintre care 1 089 au fost declarate admisibile.
Potrivit raportului, România ocupă locul al treilea în ceea ce priveşte numărul de petiţii depuse:

Statul
Nr. petiţii primite
Spania 254
Germania 212
România 143
Italia 126
Grecia 92
Polonia 91
Regatul Unit + Gib. 81
Irlanda 65
Franţa 58
Bulgaria 44
Domeniile prioritare
Domeniile prioritare de preocupare pentru cetăţenii Uniunii, aşa cum reiese din petiţii, se concentrează asupra următoarelor problematici: mediul şi protecţia mediului, inclusiv punctele slabe ale directivei privind evaluarea impactului de mediu, preocupărilor generale cu privire la poluare şi schimbările climatice, drepturile de proprietate individuale şi private, serviciile financiare, libera circulaţie şi drepturile lucrătorilor, inclusiv drepturile de pensie şi alte prestaţii de asigurare socială, libera circulaţie a bunurilor şi fiscalitatea, recunoaşterea calificărilor profesionale, libertatea de stabilire, precum şi acuzaţiile de discriminare pe motive de naţionalitate, gen sau apartenenţă la un grup minoritar. (AA)
Un număr din ce în ce mai mare de petiţii primite, în special de la cetăţenii din noile state membre, se referă la chestiunea restituirii proprietăţilor, chiar dacă acest subiect rămâne în esenţă unul care ţine de competenţa naţională. Statele membre în cauză sunt îndemnate să se asigure că legile proprii cu privire la drepturile de proprietate, rezultate din schimbarea regimului, sunt în deplină conformitate cu dreptul comunitar şi prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Europarlamentarii îndeamnă Comisia Europeană să fie deosebit de vigilentă nu doar în relaţiile sale cu statele membre actuale, ci şi în cadrul negocierilor sale cu ţările candidate UE. (23)
SOLVIT - soluţionarea problemelor legate de  piaţa internă
Parlamentul European susţine formalizarea unei proceduri prin care petiţiile din domeniul pieţei interne să fie transferate către reţeaua SOLVIT în scopul reducerii semnificative a procedurilor de petiţionare în problemele legate de domeniul pieţei interne, precum taxele pentru automobile, recunoaşterea calificărilor profesionale, permisele de şedere, controalele la frontieră şi accesul la educaţie, păstrând în acelaşi timp dreptul Parlamentului de a examina problema, dacă nu se găseşte o soluţie satisfăcătoare prin intermediul SOLVIT. (8)

Portalul cetăţenilor
Conform raportului este necesară efectuarea unei reexaminări urgente a „portalului cetăţenilor” de pe pagina de internet a Parlamentului în scopul creşterii vizibilităţii portalului în ceea ce priveşte dreptul de a adresa petiţii, precum şi pentru a asigura că cetăţenilor li se oferă mijloacele de a semna electronic în sprijinul petiţiilor. Membrii Parlamentului European solicită ca portalul cetăţenilor să asigure interoperabilitatea programelor de căutare pe internet pentru a oferi cetăţenilor drepturi egale în acest sens. (3)

Un singur sediu al Parlamentului European?
În raport se constată că petiţiile analizate de Comisia pentru petiţii în 2007 au inclus şi aşa-numita petiţie „Un singur sediu” care, deşi a fost iniţial depusă în 2006, a primit sprijinul a 1,25 milioane de cetăţeni ai Uniunii, petiţie prin care s-a solicitat ca unicul sediu al Parlamentului European să fie la Bruxelles; ia act de faptul că, în octombrie 2007, Preşedintele a trimis petiţia înapoi Comisiei pentru petiţii, care, ulterior, a solicitat Parlamentului să-şi exprime opinia cu privire la această chestiune, luând în considerare faptul că sediul instituţiei este reglementat de Tratat şi că statele membre au responsabilitatea de a lua o decizie în această privinţă.

Mai multe informaţii:
Solvit - reţeaua de soluţionare a problemelor survenite datorită aplicării necorespunzătoare a legislaţiei privind piaţa internă, de către autorităţile publice
http://ec.europa.eu/solvit/site/index_ro.htm

Site-ul Parlamentului European, portalul cetăţenilor, secţiunea Petiţii http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/staticDisplay.do?id=49&language=RO

Comunicat - Vizita în România a Comisiei PE pentru petiţii (25-28 iunie 2008)
http://www.europarl.europa.eu/news/expert/infopress_page/021-32811-176-06-26-902-20080626IPR32810-24-06-2008-2008-false/default_ro.htm
http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/publicationsCom.do?language=EN&body=DROI

Combaterea terorismului şi protecţia datelor: incriminarea a trei noi infracţiuni şi respectarea concomitentă a drepturilor fundamentale

I. Combaterea terorismului
În raportul elaborat de Roselyne Lefrançois (PSE, Franţa), adopat cu 556 voturi pentru, 90 împotrivă şi 19 abţineri, deputaţii europeni se exprimă pentru incriminarea a trei noi infracţiuni şi anume: instigarea publică la săvârşirea infracţiunilor de terorism, recrutarea şi instruirea în scopuri teroriste. Combaterea terorismului nu trebuie însă să îngrădească libertatea de expresie

În ultimii ani ameninţarea terorismului a crescut iar modul de operare a anumitor organizaţii teroriste s-a schimbat, dezvoltându-se din grupuri structurate ierarhic în celule semi-autonome, care deseori se folosesc de noile tehnologii, în special internetul. Acesta este folosit pentru a inspira şi mobiliza indivizii şi reţelele teroriste locale în Europa, şi serveşte în acelaşi timp drept sursă de informare privind mijloacele şi metodele teroriste, funcţionând astfel ca o „tabără virtuală de antrenament”.

Definiţiile infracţiunilor
Instigarea publică la săvârşirea unei infracţiuni se referă la distribuirea, sau punerea la dispoziţia publicului, în orice altă formă, a unui mesaj pledând în mod clar şi deliberat în favoarea săvârşirii unei infracţiuni. 

Recrutarea în scopuri teroriste înseamnă a solicita unei alte persoane, în mod deliberat, să comită infracţiuni.

Prin „instruire în scopuri teroriste” se înţelege furnizarea de instrucţiuni privind fabricarea sau folosirea explozibililor, a armelor de foc sau a altor arme sau substanţe toxice sau periculoase, sau privind alte metode şi tehnici specifice, cu scopul de a comite infracţiuni.

Măsuri explicite de salvgardare
Deputaţii europeni au introdus în textul legislativ anumite măsuri de salvgardare: incriminarea actelor menţionate mai sus trebuie să respecte libertatea de exprimare şi libertatea de asociere, în special a obligaţiilor referitoare la libertatea presei şi la libertatea de exprimare în alte mijloace de informare în masă, precum şi cu respectarea confidenţialităţii corespondenţei, care include şi conţinutul mesajelor electronice şi al altor tipuri de corespondenţă electronică. Incriminarea acestor fapte  nu poate avea ca efect reducerea sau restricţionarea difuzării informaţiilor în scopuri ştiinţifice, academice, artistice sau de raportare, a exprimării opiniilor radicale, polemice sau controversate în cadrul unei dezbateri publice privind chestiunile politice sensibile, inclusiv terorismul.

În raport se reiterează necesitatea ca prezenta decizie-cadru respectă drepturile fundamentale şi principiile juridice fundamentale, astfel cum sunt consacrate la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului.

II. Protecţia datelor cu caracter personal în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare
Raportoarea Parlamentului European, Martine Roure (PSE, Franţa) deplânge faptul că "Consiliul a golit de conţinut propunerea iniţială a Comisiei, ajungând la un acord politic de tipul 'cel mai mic numitor comun.'"  De exemplu, textul adoptat în Consiliu se referă doar la schimbul de date între statele membre şi nu şi la procesarea datele în statele membre, cum era prevăzut în propunerea iniţială.

Un nivel ridicat de protecţie a datelor
Deputaţii europeni consideră că decizia cadru ar trebui să se aplice şi asupra datelor procesate la nivel naţional. Astfel s-ar evita existenţa a diferite niveluri de protecţie a datelor în cadrul Uniunii Europene.
Prelucrarea datelor cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenenţa la sindicate şi prelucrarea datelor privind sănătatea sau viaţa sexuală este interzisă.
Cu titlu excepţional, aceste date pot fi procesate în situaţii foarte specifice şi clar definite, precum pentru prevenirea, cercetarea, descoperirea sau urmărirea penală a infracţiunilor teroriste şi a altor infracţiuni grave. În plus,  legislaţia naţională prevede garanţii corespunzătoare, ca de exemplu  limitarea accesului la informaţiile respective numai la personalul în responsabilitatea căruia intră atribuţii legitime care justifică prelucrarea.
Europarlamentarii au reluat propunerea din textul iniţial al Comisiei şi respinsă de către Consiliului, propunere care sugera  instituirea unui grup de lucru pentru protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul prevenirii, cercetării, descoperirii sau urmăririi penale a infracţiunilor. Acest grup de lucru ar avea caracter consultativ şi ar acţiona independent, principalele sale competenţe fiind de a emite avize cu privire la măsurile naţionale în materie şi cu privire la nivelul de protecţie care se aplică între statele membre şi ţările terţe şi organizaţiile internaţionale.

Prelucrarea datelor de către operatori privaţi
Potrivit amendamentelor adoptate la nivelul comisiei parlamentare, statele membre pot dispune ca datele cu caracter personal primite de la autoritatea competentă dintr-un alt stat membru sau puse la dispoziţie de către aceasta, pot fi transmise entităţilor private în funcţie de fiecare caz în parte. De asemenea, legislaţia naţională a statelor membre trebuie să prevadă ca, în cazul în care persoanele private primesc şi prelucrează datele în cadrul unei obligaţii de serviciu public, acestea să fie supuse unor obligaţii cel puţin echivalente sau superioare celor impuse autorităţilor competente.

Transferul de date către state terţe sau organizaţii internaţionale
Transferarea datele cu caracter personal către state terţe sau organisme şi organizaţii internaţionale poate avea loc doar dacă se asigură un nivel corespunzător de protecţie pentru prelucrarea de date urmărită, echivalent cu nivelul în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Statele membre trebuie însă să garanteze ţinerea unei evidenţe a acestor transferuri, pe care o pun la dispoziţie, la cerere, autorităţilor naţionale responsabile de protecţia datelor.
În plus, deputaţii recomandă ca evaluarea nivelului de protecţie în statul terţ sau organizaţia internaţională să fie efectuată de către o autoritate independentă. 

Mai multe informaţii:
Propunere a Comisiei - Lupta împotriva terorismului
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0650:FIN:ro:PDF