Anul II, Nr. 43 (83), 13  - 19 dec 2008

Social

 Isac şi lupta sa împotriva poliţiştilor corecţi

Lavinia GHEDAN
lavinia.ghedan@ne-cenzurat.ro

În urmã cu câteva zile au avut loc, la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş, alegerile pentru conducerea Biroului Teritorial din cadrul Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie Maramureş. În cele din urmã, agenţii au reuşit sã facã acest lucru - în ciuda repetatelor piedici puse de cãtre conducerea Inspectoratului de Poliţie Maramureş - sã se organizeze, pentru a avea posibilitatea sã-şi apere drepturile pe care aceştia le au în cadrul instituţiei în care profeseazã.

"Vreau sã-mi exprim dezamãgirea faţã de conducerea Inspectoratului de Poliţie Maramureş care ne-a tot amânat cu sala de şedinţe, în speranţa cã în acest mod ne vor împiedica organizarea alegerilor pentru conducerea Biroului Teritorial. Cu toate cã noi am depus încã din 28 noiembrie o cerere în acest sens, abia acum conducerea Inspectoratului ne-a pus la dispoziţie o salã pentru organizarea şedinţei", a spus în deschiderea şedinţei Viorel Stroe. Acesta a mai precizat cã existã interese meschine în conducerea Inspectoratului pentru a împiedica constituirea Sindicatului.
Viorel Stroe - preşedintele Biroului Teritorial
În prima parte a şedinţei au avut loc alegerile pentru conducerea Biroului Teritorial din cadrul Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie Maramureş. În urma voturilor care au fost validate de cãtre comisiile din cadrul Biroului, Viorel Stroe a fost numit preşedinte, Radu Precup vicepreşedinte, iar Adrian Munteanu trezorier. Postul de secretar a fost ocupat de cãtre Vasile Grad. Procesul verbal de validare urmeazã a fi trimis la Bucureşti, unde va trebui sã treacã de Biroul Executiv Central şi abia pe urmã conducerea Biroului îşi va intra pe deplin în drepturi.
Cotizaţia pe care o vor plãti membrii Sindicatului va fi de nouã lei pe lunã, iar banii vor rãmâne exclusiv în cadrul Biroului Teritorial. Timp de doi ani, aceste fonduri o sã fie folosite doar în cazuri excepţionale, încercându-se formarea unui patrimoniu al Biroului. O datã pe lunã vor avea loc şedinţe în care se vor pune în discuţie problemele agenţilor, dar şi situaţia celor nou înscrişi în Sindicat.
De la Miliţie la… Poliţie
"Drumul între Miliţie şi Poliţie se pare cã este extrem de greu pentru unii. Mentalitãţile comuniste, pe care unii dintre colegi le-au moştenit de la vechiul regim, dar şi faptul cã aceştia încearcã sã le implanteze în gândirea celor tineri, sunt una dintre principalele probleme pe care le vom aborda în formarea unei noi imagini a poliţistului. Transparenţa totalã faţã de presã este, în opinia mea, un al doilea atu în favoarea imaginii poliţistului corect care poate avea pretenţia sã fie respectat de cãtre cetãţean", a mai adãugat Viorel Stroe, proaspãtul preşedinte al Biroului Teritorial din cadrul Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie.
O altã problemã pe care a ridicat-o Stroe este aceea a obligaţiilor de serviciu pe care le are poliţistul, acesta considerând cã este o jignire faptul cã agenţii trebuie sã-şi repare şi sã-şi spele maşinile de serviciu, de multe ori acest lucru fãcându-se în afara orelor de program. Acesta a mai spus cã va face tot ce-i stã în putinţã ca poliţiştii sã-şi obţinã toate drepturile care le sunt conferite prin lege, dar va avea grijã ca în acest timp poliţiştii sã-şi respecte şi obligaţiile de serviciu.

 În prag de sãrbãtori, Sighetul s-a albãstrit la culoare

Nicolae DOBOŞ
nicolae.dobos@ne-cenzurat.ro

Luna decembrie este ba luna cadourilor, ba luna în care vine "Miculaşul", ba luna în care vine Moş Crãciun. Dar tot în aceastã lunã edilii oraşelor şi comunelor din România europeanã împodobesc localitãţile ţãrii cu de toate, unii anunţând astfel sfârşitul anului, iar alţii Sãrbãtorile de Iarnã. Toate sunt frumoase pânã aici, noile "înfãţişãri" prezentând localitãţile ca fiind asemenea unei ţãri de basm, unde cei mai în vârstã lãcrimeazã şi cei mai tineri încep sã se dea la noi acte de vandalism. Aşa, doar de dragul de a fi şmecheraşi (nu generalizez). Personal, nu aş fi început acest reportaj dacã mai mulţi sigheteni de-ai mei nu mi-ar fi atras atenţia cu vârf şi îndesat asupra unor "nãzbâtii" ce se petrec în municipiul Sighetu Marmaţiei în aceastã perioadã.
Fãrã sã fiu rãutãcios şi fãrã sã fiu considerat un cetãţean nemulţumit, în urma celor afirmate de concetãţenii mei am purces la treabã şi am constatat cã oamenii aveau dreptate. Dar, sã încep cu începutul. Municipiul dintre ape aratã noaptea, datoritã ghirlandelor de lumini care acoperã arterele principale, foarte întunecat şi obositor. Acest lucru se datoreazã faptului cã beculeţele care ard sunt de un albastru închis spre brânduşiu, o culoare care dã o stare de rãcealã şi oboseşte pânã şi chiorul, vizual, bineînţeles. Pe ici, pe colo, cei care s-au ocupat de aceastã lucrare au mai "aruncat" şi beculeţe de o culoare alb-gãlbuie, care lumineazã copãceii de pe marginea arterelor principale. De parcã nu s-ar fi gãsit şi alte culori la aceste beculeţe! Nu neapãrat roşu, nu neapãrat portocaliu.
Mai în glumã, mai în serios, unii sigheteni afirmã cã împodobirea cu aceste beculeţe a municipiului beculeţe care lumineazã în acest albastru, este, de fapt, o hotãrâre politicã. Te apucã râsul, nu alta! Cã, de fapt, în toate oraşele şi comunele din ţarã care au primar PSD-ist vom gãsi aceastã culoare, însã numai noaptea. Probabil aşa o fi, deoarece se zice cã şi la Vadu Izei tot aceastã culoare oboseşte ochii trecãtorului şi asta tot datoritã faptului cã edilul acestei localitãţi provine din PSD. Dacã o fi adevãrat sau nu, acest lucru îl ştiu doar cei care s-au ocupat de aceastã "îmbrãcãminte" care ne anunţã cã suntem în luna decembrie, în pragul Sãrbãtorilor de Iarnã.
Îmi aduc aminte, cu nostalgie parcã, cã mai anii trecuţi la Sighet funcţiona în parcul din centrul municipiului, de altfel singurul din oraş, un mic Orãşel al Copiilor care şi în acest an şi-a deschis micile porţi. Dar se pare cã de la an la an, datoritã bugetului de austeritate, aceste mici locaţii de agrement pentru copii devin tot mai sãrãcãcioase. Într-una din serile trecute am fãcut o vizitã în acest Orãşel al Copiilor, unde am întâlnit copii cu pãrinţi, copii care distrugeau şi copii care uitaserã cã de la şcoalã trebuie sã ajungã acasã. Tot în aceastã vizitã am constatat cã din aceastã locaţie lipseau reprezentanţii organelor de ordine (era ora 19.00). Asta deşi prezenţa acestora ar trebui sã fie chiar permanentã la aceastã orã a serii, deoarece nu-i pãdure fãrã uscãturi şi nici oraş fãrã vandali.
Se pare cã municipiul Sighetu Marmaţiei, încet-încet, se pregãteşte şi de o altã mare sãrbãtoare. Mai exact, aniversarea a 40 de ani de la prima ediţie a "Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnã", festival care în aceastã iarnã se zvoneşte cã va fi "foarte aniversatir" şi la care vor participa o sumedenie de invitaţi care, dupã cum e şi normal, vor fi mulţumiţi de prestanţa lor de la Sighetu Marmaţiei.
Despre costurile acestui festival, despre actul de culturã în sine, despre ce se doreşte a fi prezentat sighetenilor încã nu prea am detalii, dar, dupã încheierea acestuia, vã promit cã vã voi prezenta o situaţie cât se poate de clarã a acestor cheltuieli. Nu de alta, dar se zvoneşte deja prin urbe cã sumele cheltuite vor fi oleacã umflate. Adicã, mai pe înţeles, scena, sonorizarea şi toate cele vor costa mai mult, deoarece nu prea se prezintã mai mulţi organizatori care sã concureze pentru preţurile de realizare al acestei manifestãri, probabil nefiind nevoie de o licitaţie în acest sens. Vorba vine - cine umblã cu miere se linge pe degete, nu? Şi spun acest lucru nu de dragul de a acuza, ci de dragul de a atenţiona organizatorii cã mass-media va fi cu ochii pe ei. Cã doar este vorba de banul public, nu? Încet-încet, uitându-mã pe geam, vãd cã peste municipiul Sighetu Marmaţiei s-a aşternut noaptea, iar ghirlandele de beculeţe care emanã o culoare albãstrui-brânduşie îmi provoacã o stare mentalã de frig. Şi brusc gândul mã duce la luminiţele de altãdatã care ardeau peste oraş în pragul Sãrbãtorilor de Iarnã. Dar, asta este! Mai rãu sã nu sie!

Cine nu linge… zboarã!

 La Sindicatul Pensionarilor şi gratisul se vinde pe bani

Lavinia GHEDAN
lavinia.ghedan@ne-cenzurat.ro

Oriunde se face ceva, indiferent care ar fi acel ceva, mereu se vor gãsi unii care sã spunã cã este foarte bine, iar alţii cã este foarte rãu. Şi în Sindicatul Pensionarilor Baia Mare este la fel, doar cã s-ar putea ca de aceastã datã adevãrul sã fie situat undeva la mijloc. Floare Mureşan acuzã conducerea Sindicatului cã îşi însuşeşte o parte dintre produsele de care ar trebui sã beneficieze toţi membrii în mod egal. Ba mai mult decât atât, o parte dintre aceste produse sunt distribuite preferenţial cãtre unii sindicalişti care se aflã în graţiile conducerii.
Pensionarii beneficiazã de unele facilitãţi faţã de restul cetãţenilor. Este absolut normal acest lucru, având în vedere faptul cã toatã viaţa au muncit, iar acum la bãtrâneţe trebuie sã se bucure de rostul muncii lor. Doar cã din cele relatate de unele persoane din Sindicatul Pensionarilor reiese destul de clar cã unii se bucurã mai mult decât ceilalţi, chiar dacã vorbim despre nişte ajutoare care ar trebui distribuite în mod egal cãtre toţi membrii Sindicatului.
Gratis, dar… pe bani
"Pentru cã sunt pensionarã, am apelat şi eu la Sindicatul Pensionarilor din Baia Mare. Din pãcate, am fost foarte dezamãgitã când am vãzut cã, de fapt, Grigore Costea, preşedintele Sindicatului şi Petre Pop, un ajutor al lui, taie şi spânzurã dupã bunul lor plac în acest Sindicat. Se primesc alimente pentru pensionari, dar aceştia le împart dupã cum vor muşchii lor, iar o parte dintre ele cred cã le duc acasã sau le vând, deoarece dispar uneori. Chiar şi câte o maşinã întreagã de produse alimentare. Sunt excursii date gratuit de cãtre Primãrie, iar aceşti indivizi le vând fãrã ştirea celor de la care le primesc. Vin de multe ori ajutoare din strãinãtate, de la Crucea Roşie, de la biserici, de la Caritas şi de la cetãţeni. Aceştia sorteazã toate produsele şi pe urmã ni le vând nouã, pensionarilor din Sindicat. Anul trecut, de exemplu, aceştia au primit o maşinã întreagã de alimente de la PNG, dar nu ştie nimeni ce s-a întâmplat cu ea. Cert este cã noi nu am primit nimic", ne-a declarat Floare Mureşan.
Din spusele femeii mai reiese şi faptul cã membrii din conducerea Sindicatului nu pot fi schimbaţi, întrucât au câteva persoane printre membrii Sindicatului care îi susţin. Contra unor servicii, bineînţeles. Servicii de care aceştia ar trebui oricum sã beneficieze, dar conducerea Sindicatului le spune cã, de fapt, sunt favorizaţi în faţa celorlalţi.
Conducerea Sindicatului vinde gratisul legal
"Avem tot timpul trei - patru persoane care sunt nemulţumite de ceea ce primesc. Nu vãd de ce sunt revoltaţi pentru cei doi lei pe care îi percepem pentru un sac de haine primite din ajutoare. Avem şi noi 17 persoane care muncesc la încãrcatul şi descãrcatul din maşini. Aceştia trebuie sã fie plãtiţi cumva pentru munca depusã. Ba mai mult decât atât, noi nu avem pretenţia ca sindicaliştii sã nu scoatã ulterior hainele la vânzare dacã vor. Mai cheltuim şi cu transportul, deoarece nu avem maşinã. Iar în ceea ce priveşte unele produse este normal ca oamenii care lucreazã aici sã-şi mai ia din când în când câte un pulovãr sau vreun pantalon dacã le sunt bune", ne-a declarat Grigore Costea, preşedintele Sindicatului Pensionarilor din Baia Mare.
Nemulţumiţii, mulţumiţi
"Cui nu îi convine poate sã plece. Noi suntem mulţumiţi. Primim câte o ladã de haine, din care ne alegem ceea ce ne trebuie. Dacã vrem, le luãm pe toate şi plãtim doi lei. De sãrbãtori ne dau alimente şi cam tot ce ne trebuie pentru un trai decent. Şi toate acestea doar pentru o cotizaţie lunarã de patru lei", ne-a spus Maria N., membrã a Sindicatului Pensionarilor.
Iatã deci cã sunt şi persoane mulţumite de activitatea conducerii. Depinde doar în care tabãrã calci. În tabãra celor care sunt "cu noi" sau în tabãra celor care sunt "împotriva noastrã", ca peste tot de altfel. Mereu se vor gãsi favorizaţi şi defavorizaţi ai sistemului. Şi mereu toţi îşi vor aduce argumente în favoarea lor. Din pãcate însã, suntem o societate în care sunt puţini cei care au curajul sã îşi ridice vocea împotriva nedreptãţii care se practicã în ţara noastrã. Şi cei care şi-o ridicã pierd. Mai devreme sau mai târziu. Într-un fel sau altul.
Morala
Dacã în faţa noastrã existã o îngheţatã şi un porumbel, care ar putea fi morala? Din pãcate, este ceva ce funcţioneazã în mai toate instituţiile noastre. CINE NU LINGE… ZBOARÃ!!!